XIV
De ieri pruncii nu mai coboară din femei
îi vezi ţîşnind din pămînt
sau plutind de-asupra casei uşor
zîmbind ştiutor în vecerniile veacului
te anunţă atingîndu-te cu mîna străvezie
că eşti de astăzi părinte
îţi cer un zîmbet
şi o roată aurie pe care s-o rotogolească
de-a latul pămîntului jucăuş
nu vor nimic
nu se hrănesc cu lapte
beau doar mierea luminii
soarelui de dimineaţă.
O simplă observație (34)
-
Ortodoxul român din trecut trăia cu perspectiva lucrurilor ultime (moartea,
Judecata, raiul și iadul). Nu se ducea la slujbă pentru a se încărca
spir...
Acum 20 de ore

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu